Au trecut mai bine de 20 de luni de la ultima vizită. Îmi deschide poarta şi-mi oferă o privire surdă. Nu m-a recunoscut. Nu ştia cine sunt. Mi-a zâmbit totuşi. Mi-a întins mâna jdrelită de timp şi m-a îmbrătişat strângându-mă uşor. Timpul i-a tocit amintirile şi vederea, sufetul nu. A simţit cine sunt. S-a bucurat să mă primească. Îl am de tataie de la iubită. În curte o
Ard și mă evapor în fiecare zi, în fiecare minut sau secundă. Merg departe între vise și speranțe, le agăț și le cobor uneori, le pun pe ici, pe colo, și le îndrăgesc, le trăiesc până ajung să le iubesc. Iubesc că un disperat de foame, mănânc iubire pe pâine prăjită-n vise și-n atingeri știute doar de mine. Iubesc în furtuna mea liniștită, fără să spun de cele mai multe ori.
Știu și nu știu ce mi-aș putea transmite de ziua mea. Anul asta mă prinde bine. Bine – echilibru. Vezi tu, drumul meu, cărările ce le-am bătut au înverzit iar pe alocuri răsar ghiocei și lalele, narcise și flori de tei. 3 ani mi-am dăruit să mă regăsesc în mine, în minte și în suflet. Călătoria asta mi-a arătat destinația către echilibru, catre iubire și pace. Odată împăca
Îți aduci aminte când … toate zânele au venit îmbrățișându-te cu beții de fluturi, cu aripi din praf de curcubee? Hai să-ți povestesc ce mi-ai împărtășit. Ai amprentat fiecare respirație de el, fiecare privire în poezii, fiecare dâră de fir din părul lui pe trupul tău cu chicote de copilărie. Ți-ai dăruit inima unui foc fără extinctor, poate în mijlocul îngerilor din Rai
Acum, chiar de-i vis, mi-aș purta mișcările prin ochii tăi verzi, ochii tăi de viperă ávidă de atingeri și trăiri tabu. Îmi doresc să-mi aștern visele-n palmele tale, palmele tale ce-mi destăinuiesc plăceri, căldură, năzuință de noi. N-aș căuta să mă uit pe mine-n tine, ci aș căuta să mă cuprinzi în tine cu-n amor și-o taină ce mi-ar piti dorința de tine, de mine, să n-o
În inima fiecărui om se desfășoară o călătorie unică, plină de întuneric și lumină, cu momente de învățare și revelații. Această călătorie, adesea încurcată și uneori împovărată, ne poartă pe căi neumblate și pe cărări bătătorite. Ne aflăm într-un continuu exercițiu de echilibru, căutând lumină în mijlocul întunericului și găsind înțeles în momentele în care soarele pare să f
